A face faţă cancerului

Multe organizaţii locale oferă o varietate de servicii practice şi de suport pentru persoanele cu cancer. Suportul poate lua forma grupurilor de suport, consiliere, sfătuire şi asistenţă financiară, transport la şi de la tratament, filme sau informaţii despre cancer. Organizaţiile din cartier sau spitalele locale pot avea servicii disponibile.

În timp ce unii oameni sunt şovăitori în a căuta consiliere, studiile arată că a avea pe cineva căruia să-i vorbeşti reduce stresul şi ajută oamenii atât mental cât şi fizic. Consilierea poate aduce şi suport emoţional pentru pacienţii cu cancer şi îi poate ajuta  să înţeleagă mai bine boala. Diferite tipuri de consiliere includ ajutorul individual, în grup, familial sau autoajutorul.

Multe organizaţii guvernamentale şi de caritate  au fost fondate pentru a ajuta pacienţii să se descurce cu cancerul. Aceste organizaţii adesea sunt implicate în prevenţia cancerului, tratamentul cancerului şi cercetarea cancerului.

 Impactul social

Cancerul are o reputaţie în a fi o boală mortală.

Boala malignă progresivă şi invazivă are un impact substanţial asupra calităţii vieţii unui pacient de cancer, şi multe tratamente de cancer (precum chemoterapia) poate avea efecte secundare severe. În stadiile avansate ale cancerului, mulţi pacienţi au nevoie de îngrijire extinsă, afectând membrii familiei şi prietenii.

Cercetarea cancerului

Cercetarea cancerului reprezintă efortul ştiinţific intens de a înţelege procesele bolii şi descoperirea unei terapii. Deşi înţelegerea cancerului a crescut major în ultimile decenii ale secolului 20, puţine tehnici noi radicale au fost descoperite.

Prima terapie eficace care a devenit disponibilă în anii ’90 a avut un impact semnificativ în  tratamentul unor tipuri de cancere. Aceasta constă în folosirea unor agenţi specifici pentru proteinele dereglate ale celulelor canceroase. Mici molecule (precum inhibitorii de tirozinkinază) şi anticorpi monoclonali s-au dovedit a fi un pas uriaş în  tratamentul oncologic.

Chemoterapia

Chemoterapia este tratamentul cancerului cu medicamente („medicamente anticancer”) care pot distruge celulele canceroase. Interferează cu diviziunea celulară în diverse moduri posibile, ex. intervine în duplicarea ADN-ului sau cu separarea cromozomilor nou formaţi. Majoritatea formelor de chemoterapie ţintesc toate celulele care se divid rapid şi nu sunt specifice doar pentru celulele canceroase. Chemoterapia poate deteriora ţesutul sănătos, în special acele ţesuturi care au o rată de refacere ridicată  (ex. ţesutul intestinal). Aceste celule în mod normal se repară singure după chemoterapie.

Deoarece unele medicamente funcţionează mai bine împreună decât singure, două sau mai multe droguri sunt prescrise în acelaşi timp.  Aceasta se numeşte „combinaţia chemoterapie”;  majoritatea regimurilor medicale sunt prescrise în combinaţii.

Tratamentul unor leucemii sau limfoame cer  utilizarea  de doze mari de chemoterapie,  şi iradierea totală a corpului.

Terapia radiaţiilor

Terapia radiaţiilor  (numită şi radioterapie, terapia cu raze X, sau iradierea) reprezintă folosirea de radiaţii ionizante pentru a ucide celulele canceroase şi pentru a micşora tumorile. Terapia prin radiaţii poate fi administrată din exterior prin rază radioterapeutică externă sau din interior. Efectele terapiei cu radiaţii sunt localizate şi limitate la regiunea care e tratată. Terapia cu radiaţii răneşte sau distruge celule din aria care e tratată („ţesutul ţintă”) prin deteriorarea materialului lor genetic, făcând imposibilă creşterea şi dividerea acestor celule.  Deşi radiaţiile distrug atât celule canceroase cât şi celule normale, majoritatea celulelor normale îşi pot reveni de la efectele radiaţiilor şi funcţiona corect. Scopul terapiei prin radiaţii este de a distruge cât se poate de multe celule canceroase posibil, în timp ce se limitează în a deterioara ţesutul vecin sănătos.

Terapia prin radiaţii poate fi utilizată pentru a trata aproape toate tipurile de tumori solide, incluzând cancerele de creier, sân, col uterin, laringe, plamăn, pancreas, protată, piele, stomac, uterin sau sarcoame ale ţesutului moale. Radiaţia este utilizată şi pentru a trata leucemia şi limfomul. Dozele de radiaţii pentru fiecare loc depinde de un număr de factori, incluzând radiosenzitivitatea fiecărui tip de cancer şi dacă acolo sunt ţesuturi sau organe în apropriere care pot fi deteriorate de radiaţii.

Suprimarea hormonală

Creşterea anumitor cancere poate fi inhibată prin administrarea  sau blocarea anumitor hormoni. Exemple comune de tumori senzitive la hormoni includ anumite tipuri de cancer de sân şi de prostată. Îndepărtând sau blocând estrogenul sau testosteronul este deseori un tratament adiţional important.

Ereditatea

Majoritatea formelor de cancer sunt sporadice, şi nu au o bază ereditară. Sunt totuşi sindroame specifice  cancerului cu o componentă ereditară (cancerul de sân şi ovarian, tumori ale unor organe endocrine în neoplaziile endocrine multiple, osteosarcomul, sarcomul ţesutului moale, tumorile cerebrale, retinoblastomul la copii mici sunt cancere moştenite).