Cancerul endometrial

Uterul este o parte a sistemului reproductiv la femeie. Este cavitar, un organ în formă de pară în care creşte copilul. Uterul este în pelvis între vezică şi rect.

Partea mai îngustă, mai inferioară a uterului este colul uterin. Partea din mijloc a uterului este corpul sau corpusul. Partea de sus în formă de dom a uterului este fundusul. Tubele uterine  se întind într-o parte din partea superioară a uterului până la ovare.

Peretele uterului are două straturi de ţesut. Stratul intern sau căptuşeala este endometrul. Stratul extern este ţesut muscular numit miometru.

La femeile capabilă să poarte copii, căptuşeala uterului creşte şi se îngroaşă îm fiecare lună pentru a se pregăti de sarcină. Dacă o femeie nu rămâne însărcinată, căptuşeala groasă şi vacularizată se scurge din organism prin vagin. Această scurgere se numeşte menstruaţie.

Cancerul endometrial este cancerul care se formează în ţesutul care căptuşeşte uterusul. Majoritatea cancerelor endometriale sunt adenocarcinoame (cancere care încep în celule care produc şi secretă mucus şi alte fluide).

Fibroamele sunt tumori benigne comune care cresc în muşchii uterului. Apar în principiu la femeile la vârsta de 40 de ani. Femeile pot avea mai multe fibroame în acelaşi timp. Fibroamele nu se dezvoltă în cancere. Când o femeie ajunge la menopauză, fibroamele pot deveni mai mici, şi uneori ele dispar.

De obicei, fibroamele nu cauzează nici un simptom şi nu necesită tratament. Dar depinzând de mărimea şi locaţia lor, fibroamele pot cuza sângerări, secreţii vaginale şi urinare frecventă. Dacă fibroamele cauzează sângerări masive, sau apasă pe organe apropriate şi cauzează dureri, doctorul poate sugera operaţia sau alt tratament.

Endometrioza este o altă condiţie benignă care afectează uterul. Este mai comun la femei de 30-40 de ani, în special la femei care nu au fost niciodată însărcinate. Apare când ţesutul endometrial începe să crească spre exteriorul uterului şi spre organele din apropriere. Această condiţie poate cauza perioade menstruale dureroase, sângerări vaginale anormale şi uenori pierderea fertilităţii (capacitatea de a rămâne însărcinată), dar nu cauzează cancer. Femeile cu endometrioză pot fi tratate cu hormoni sau chirurgical.

Hiperplazia endometrială este o creştere a numărului de celule în căptuşeala uterului. Nu este cancer. Uneori poate da în cancer. Menstruaţii grele, sângerări între menstruaţii şi sângerări după menopauză sunt simptome comune ale hiperplaziei. Este mai des întâlnit după 40 de ani.

Pentru a preveni hiperplazia endometrială de la a se transforma în cancer, doctorul poate recomanda operaţia pentru a îndepărta uterul sau tratamentul cu hormoni (progesteron).

Când cancerul uterin se răspândeşte în afara uterului, celule canceroase sunt adesea găsite în aproprierea nodulilor limfatici, nervi sau vase de sânge. Dacă cancerul a ajuns la nodulii limfatici, celule canceroase ar fi putut să se răspândescă spre alţi noduli limfatici şi alte organe, precum plămânii, ficatul sau oasele.

Cel mai des întâlnit tip de cancer al uterului începe în căptuşeală (endometru). Este numit cancerul endometrial, cancer uterin sau cancerul uterului.

Un tip diferit de cancer, sarcomul uterin, se dezvoltă în muşchi (miometru). Cancerul care începe în colul uterin este de asemenea un tip de cancer diferit.

Cancerul uterului apare cel mai des la femeile de peste 50 de ani.

Femeile care folosesc estrogen fără progesteron au un risc crescut de cancer uterin. Folosirea pe o perioadă îndelungată şi în cantiţă mari a estrogenului pare să crească riscul. Femeile care folosesc o combinaţie de estrogen şi progesteron au un risc mai scăzut de cancer uterin decât femeile care folosesc doar estrogen. Progesteronul protejează uterul.

Corpul îşi fabrică estrogenul în ţesutul grăsos. Din această cauză femeile obeze sunt mai predispuse ca femeile slabe la a avea niveluri mai ridicate de estrogen în organism. Nivelurile ridicate de estrogen pot fi cauza pentru care femeile obeze au risc crescut de a dezvolta cancer uterin. Riscul acestei boli este de asemenea mai ridicat la femeile cu diabet sau presiune arterială mare (fenomene care se petrec la multe femei obeze).

Femeile alve  sunt mai predispuse ca femeile afro-americane la a face cancer uterin.

Femeile care au o formă moştenită de cancer colorectal au un risc mai crescut de a dezvolta cancer uterin decât alte femei.

Alţi factori de risc sunt relaţionaţi la cât de mult timp corpul unei se expune estrogenului. Femeile care nu au copii, care încep menstruaţia la o vârstă foarte mică, sau intră în menopauză târziu în viaţă sunt expuse la estrogen mai mult timp şi au un risc mai crescut.

Simptome

Cancerul uterin de obicei apare după menopauză. Dar se poate să apară şi în jurul perioadei când începe menopauza. Sângerarea vaginală anormală este cel mai comun simptom al cancerului uterin.  Sângerarea poate începe ca fiind apoasă şi care progresiv conţine din ce-n ce mai mult sânge. Femeile nu ar trebui să creadă că sângerarea vaginală anormală este parte din menopauză.

Simptomele comune ale cancerului uterin sunt:

-  sângerare vaginală sau secreţie vaginală anormală

-  dificultate sau durere în a urina